Deputatul PSD Călărași, Ion Samoilă, a susținut pe 11 noiembrie declarația politică având ca temă "Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să fie o reformă în beneficiul oamenilor, nu un simplu exerciţiu de reorganizare pe hârtie"

“În România este nevoie de o administraţie publică mai eficientă, mai bine organizată şi mai apropiată de cetăţeni, o administraţie capabilă să răspundă prompt nevoilor comunităţilor, să utilizeze în mod responsabil resursele publice şi să creeze condiţiile necesare pentru dezvoltarea echilibrată a tuturor localităţilor, indiferent de dimensiunea sau poziţia lor geografică.

În acest context, Partidul Social Democrat îşi asumă necesitatea unei reorganizări administrativ-teritoriale a României, fundamentată pe criterii obiective şi transparente, care să urmărească un singur obiectiv esenţial: îmbunătăţirea vieţii românilor şi creşterea calităţii serviciilor publice.

Consider că este momentul să abordăm cu realism această temă, care a fost discutată de-a lungul timpului, dar care trebuie să depăşească etapa declaraţiilor de intenţie şi să devină un proiect concret, realizat pe date, analize şi consultări. Nu putem vorbi despre dezvoltarea României fără să analizăm modul în care funcţionează administraţiile locale, capacitatea acestora de a-şi îndeplini atribuţiile şi posibilitatea de a asigura servicii publice de calitate pentru cetăţeni.

Reorganizarea administrativ-teritorială nu trebuie privită ca o simplă reducere a numărului de unităţi administrativ-teritoriale şi nici ca o măsură contabilă prin care urmărim exclusiv diminuarea cheltuielilor. O asemenea reformă trebuie să aibă la bază realităţile economice, sociale şi demografice ale fiecărei comunităţi şi să ţină cont de nevoile concrete ale oamenilor. Nu numărul primăriilor trebuie să reprezinte obiectivul principal, ci capacitatea administraţiei de a funcţiona eficient, de a atrage investiţii şi de a oferi servicii publice accesibile tuturor.

De aceea, Partidul Social Democrat propune ca procesul de analiză şi fundamentare a reorganizării să se bazeze pe şase criterii clare, măsurabile şi obiective.

Primul criteriu îl reprezintă populaţia şi evoluţia demografică. Trebuie să analizăm realist dimensiunea comunităţilor, evoluţia numărului de locuitori, fenomenul îmbătrânirii populaţiei, migraţia şi perspectivele demografice. O administraţie locală trebuie să fie organizată în concordanţă cu realităţile comunităţii pe care o deserveşte, iar deciziile trebuie să ţină cont atât de situaţia actuală, cât şi de evoluţiile viitoare.

Al doilea criteriu este sustenabilitatea economică a localităţilor. Este necesar să evaluăm capacitatea fiecărei unităţi administrativ-teritoriale de a-şi susţine cheltuielile şi de a-şi asigura resursele necesare funcţionării. Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale, baza economică, activitatea agenţilor economici şi posibilitatea de a genera venituri proprii trebuie să constituie indicatori importanţi în această analiză. Nu putem ignora diferenţele majore dintre comunităţile care reuşesc să îşi susţină dezvoltarea din resurse proprii şi cele care întâmpină dificultăţi în asigurarea funcţionării serviciilor de bază.

Al treilea criteriu vizează capacitatea administrativă. O primărie trebuie să dispună de personal calificat, de competenţe instituţionale şi de instrumentele necesare pentru a gestiona eficient problemele comunităţii. Vom avea în vedere domenii precum urbanismul, achiziţiile publice şi asistenţa socială, dar şi capacitatea de a pregăti şi implementa proiecte de investiţii, de a atrage fonduri europene şi guvernamentale şi de a transforma resursele disponibile în rezultate concrete pentru cetăţeni. O administraţie performantă se măsoară prin structura sa organizatorică şi prin ceea ce reuşeşte să realizeze pentru comunitate.

Al patrulea criteriu este conectivitatea. Distanţa faţă de principalele căi de comunicaţii, spitale, servicii de urgenţă şi alte infrastructuri esenţiale trebuie să fie luată în considerare atunci când analizăm oportunitatea unei reorganizări. Nu putem adopta decizii administrative fără să înţelegem particularităţile geografice ale fiecărei zone. O reorganizare care, în teorie, eficientizează instituţiile, dar îngreunează accesul cetăţenilor la servicii esenţiale, nu reprezintă o reformă în beneficiul oamenilor.

Al cincilea criteriu este accesibilitatea serviciilor pentru populaţie. Cetăţenii trebuie să poată ajunge în condiţii rezonabile la şcoli, dispensare, medici, creşe, grădiniţe şi servicii administrative. În special în mediul rural, unde distanţele, infrastructura rutieră şi transportul pot reprezenta obstacole importante, reorganizarea trebuie să fie gândită astfel încât să nu creeze noi dificultăţi pentru persoanele vârstnice, familiile cu copii sau cetăţenii cu venituri reduse. Reforma trebuie să apropie administraţia de oameni.

Al şaselea criteriu îl reprezintă serviciile publice locale şi calitatea infrastructurii edilitare. Existenţa şi funcţionalitatea reţelelor de apă şi canalizare, accesul la gaze, iluminatul public, transportul în comun şi celelalte servicii de utilitate publică sunt indicatori esenţiali ai nivelului de dezvoltare a unei comunităţi. Trebuie să identificăm atât localităţile care au reuşit să dezvolte infrastructură modernă, cât şi zonele în care investiţiile sunt încă insuficiente şi unde este nevoie de soluţii administrative şi financiare mai eficiente.

Aceste şase criterii trebuie să constituie baza unei evaluări serioase a sustenabilităţii fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Pe baza rezultatelor obţinute vor putea fi fundamentate propunerile de reorganizare, cu implicarea directă a autorităţilor locale şi a instituţiilor relevante de la nivel judeţean.

Consider deosebit de important ca acest proces să fie unul transparent, echilibrat şi participativ. Primarii, consiliile locale, consiliile judeţene, reprezentanţii instituţiilor publice şi comunităţile locale trebuie să aibă un rol real în această dezbatere. Oamenii trebuie informaţi, ascultaţi şi consultaţi, pentru că vorbim despre comunităţile în care trăiesc, muncesc şi îşi cresc copiii.

În acelaşi timp, trebuie să avem grijă ca această reformă să nu adâncească diferenţele dintre comunităţile dezvoltate şi cele care au nevoie de sprijin. Localităţile mici nu trebuie privite automat ca administraţii fără viitor. Unele au particularităţi geografice, economice sau sociale care justifică menţinerea unei structuri administrative proprii. Altele ar putea beneficia de o organizare comună, de servicii administrative integrate şi de o capacitate mai mare de atragere a investiţiilor. Tocmai de aceea, deciziile nu pot fi luate în mod uniform, fără o analiză individuală şi fără înţelegerea specificului fiecărei zone.

Reforma trebuie să urmărească dezvoltarea unor comunităţi mai puternice, capabile să valorifice oportunităţile economice, să atragă investiţii, să modernizeze infrastructura şi să ofere condiţii de trai mai bune. O administraţie eficientă înseamnă mai puţină birocraţie, proceduri mai simple, servicii publice mai accesibile şi o utilizare mai responsabilă a banilor contribuabililor.

Din perspectiva mea, ca deputat al Partidului Social Democrat, cred că trebuie să avem curajul de a face reforme atunci când acestea sunt necesare, dar şi responsabilitatea de a le construi în interesul cetăţenilor. Nu putem sacrifica identitatea comunităţilor, accesul la servicii publice sau drepturile oamenilor în numele unor economii administrative calculate exclusiv pe hârtie. Eficienţa trebuie demonstrată prin rezultate concrete, nu doar prin cifre şi statistici.

Partidul Social Democrat îşi asumă această dezbatere şi responsabilitatea de a pune umărul la o reformă administrativ-teritorială fundamentată pe realitate şi dezvoltare. România are nevoie de administraţii locale puternice, care să poată răspunde provocărilor actuale şi să pregătească viitorul comunităţilor pe care le reprezintă.

Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie făcută pentru ca administraţia să lucreze mai eficient în serviciul oamenilor! Acesta trebuie să fie principiul de la care pornim şi criteriul după care vom judeca succesul acestei reforme. Nu ne propunem doar să schimbăm harta administrativă a României, ci să clădim o administraţie mai performantă, mai responsabilă şi mai apropiată de cetăţeni.

În final, adevărata măsură a unei reforme nu este numărul instituţiilor reorganizate, ci numărul oamenilor care beneficiază de servicii mai bune, de investiţii mai consistente şi de oportunităţi reale de dezvoltare.”, se arată în textul declarației semnate de deputatul Ion Samoilă.

Cele mai citite articole din categoria ”Politică” în ultima lună

Senatul a decis: Premiile de la concursuri și competiții nu se mai impozitează

Senatul a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede că nu vor fi impozabile veniturile provenite...

PSD oprește creșterea impozitelor pe locuințe prevăzută pentru 1 ianuarie 2027

PSD nu susține creșterea impozitelor pe locuință la valoarea de piață, pe care Guvernul Bolojan...

vremea în C Ă L Ă R A Ș I