Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune. În schimb, forintul maghiar a pierdut de la începutul anului circa 2,4%, zlotul polonez s-a depreciat cu 1% iar coroana cehă a câștigat aproape 1,8%.
„Cursul de schimb leu/euro a cunoscut (...) o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională. Riscurile (...) rămân însă ridicate, și cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și riscurile la adresa consolidării bugetare induse de războiul din Ucraina, cât și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, precum și creșterea alertă a ratelor dobânzilor reprezentative de către bănci centrale din regiune, inclusiv în condițiile înrăutățirii percepției de risc asupra economiilor din proximitatea conflictului militar”, se arată în minuta ședinței de politică monetară din 5 aprilie.
Media euro a fluctuat între 4,9409 lei, minim al ultimelor șapte luni, și 4,9443 lei, cea de la sfârșitul perioadei fiind stabilită la 4,9416 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,939 și 4,942 lei.
Conform unui sondaj realizat în rândul membrilor AAFBR, 45% dintre analişti români estimează pentru finalul anului un curs cuprins între 4,95 și 5,05 lei/euro, iar alți 45% prognozează o medie cuprinsă între 5,06 – 5,15 lei/euro.
După decizia BNR de a majora rata de referință la 3%, dobânzile interbancare și-au încetinit vizibil ciclul de creștere, dar se mențin la maximul ultimilor nouă ani. Analiștii BCR anticipează o majorare a dobânzii cheie la 4,50% până în octombrie.
La începutul acestei săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 4,70%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 4,82 la 4,84%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a urcat de la 4,90 la 4,92%.
În sondajul amintit, majoritatea participanţilor la sondaj (47%) cred că rata de politică monetară la finalul anului va fi cuprinsă între 3% şi 4% iar circa o treime o văd la 4 – 5%.
La declanșarea războiului din Ucraina, dolarul a atins un record de 4,5714 lei. Maximul istoric a fost depășit lunea aceasta, când media a urcat de la 4,5703 la 4,5789 lei. Creșterea a survenit după deprecierea monedei unice la 1,0784 – 1,0822 dolari.
Investitorii și-au majorat plasamentele pe moneda americană, mizând pe ritmul rapid de creștere a dobânzii de referință a Rezervei Federale, în timp ce BCE nu se arată încă interesată să majoreze dobânzile în zona euro, în ciuda creșterii inflației la 7,5%, fiind preocupată mai mult de efectele negative ale războiului de la granițele Uniunii Europene.
Cursul francului elvețian a fluctuat între 4,8445 și 4,8883 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,9017 la 5,9719 lei.
Chiar dacă metalul galben s-a stabilizat în jurul valorii de 1.970 dolari, aprecierea monedei americane a provocat vineri creșterea prețului gramului de aur la 290,0444 lei.
De obicei, criptomonedele profită de zilele când piețele financiare sunt închise. Lunea aceasta, aprecierea monedei unice a schimbat scenariul iar bitcoin a scăzut la 38.660 – 40.650 dolari iar ether la 2.890 – 3.085 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 15 aprilie
Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu