Veto-ul austriecilor, din neagra zi de 8 decembrie a.c., la adresa ţării noastre nu numai că a mâhnit şi contrariat cetăţenii din România şi din celelalte ţări membre UE (sunt sigur şi foarte mulţi austrieci), dar a pus în oglindă efectele respectivului vot pentru români şi austrieci. Dacă în cazul Austriei, aceasta a beneficiat şi beneficiază de miliardele de euro pe care firmele austriece le repatriază anual din România în folosul - direct sau indirect - al austriecilor-acţionari sau cetăţeni de rând, în cazul României efectul este contrar., susține, într-un comunicat de presă, dr. Mihai Ionescu, preşedintele executiv al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), Co-Preşedintele Consiliului de Export al României
"Pe de o parte, cetăţeanul român este văduvit de partea din avuţia naţională care se transferă în Austria, iar pe de altă parte, efectul se măsoară prin deficitele balanţei comerciale pe care ţara le acumulează an de an (anul acesta de peste 33 miliarde euro) datorită şi dificultăţilor pe care le întâmpină firmele româneşti în derularea operaţiunilor de export-import. Pentru că barierele fizice şi mentale pe care le generează neintrarea în spaţiul Schengen se comensurează şi în banii pierduţi. Iar dacă luăm în calcul numai deficitul balanţei comerciale ajungrm la peste 1.500 euro/cetăţean/an, datorie pe care fiecare român o lasă moştenire generaţiilor viitoare.
Orice minut, orice oră sau zi de întârziere a camioanelor în vămi, ca şi a persoanelor (turişti sau oameni de afaceri) măresc costurile produselor şi serviciilor pe care România le-ar putea oferi străinătăţii. Şi cum în afaceri orice ban/cent contează, costurile suplimentare rezultate din neapartenenţa la spaţiul Schengen conduc la scăderea competitivităţii economice a României în relaţiile internaţionale.
Nu întâmplător toate celelalte ţări care au pornit odată cu noi pe calea economiei de piaţă în 1989 - şi care sunt de ani buni în spaţiul Schengen - au balanţe comerciale pozitive (numesc aici Polonia, Cehia, Ungaria), în timp ce la noi deficitele se accentuază an de an.
Desigur, nu apartenenţa la spaţiul Schengen rezolvă singur şi de la sine povara datoriei externe a României. Dar o contribuţie nu lipsită de importanţă are orice zi de amânare a intrării meritate a României în această zonă, merit demonstrat concret de parametrii măsurabili consfinţiţi de autorităţile europene.
Altfel spus, în urma veto-ului absurd din 8 decembrie, austiecii au rămas cu profiturile, iar românii cu paguba. O nemeritată abatere de la principiile care guvernează marea familie a UE, principii în care românii şi-au pus mari speranţe că nu vor mai fi trataţi drept concetăţeni de mâna a doua.", se mai arată în comunicatul de presă.